sâmbătă, 1 august 2009

asera te-am visat...ma plimbam pe malul lacului de langa castel...:)

Dragul meu,

Iti scriu de departe stiind ca imi auzi respiratia noaptea, surasul ziua si visele zgomotoase si colorate atunci cand mergi pe strada incruntat si serios, uitand sa vezi lumea de afara. M-am gandit azi la noi, asa cum nu gasim niciodata momentul pe axa timpului sa existam. Mi-am pus pelerina in jurul umerilor mici si m-am plimbat pe malul lacului de langa castel, am urmat pasii pe care i-am creionat amandoi cu cateva secole in urma, cand eu faceam vraji si tu m-ai salvat din mainile lor. Mi-am privit chipul in apa nemiscata ca o oglinda fidela si nu mi-am recunoscut ochii mari si incercanati, buzele palide…un chip fantomatic, asa cum l-ai lasat sa devina atunci cand ai plecat si m-ai lasat in urma ta. Iti vine sa crezi ca stiu unde te afli ? tot acest timp am incercat sa devin una din eroinele fiecarei creatii romanesti pe care am citit-o din biblioteca imensa si veche, am incercat sa adun puterea dupa faramele de fericire zilnica pe care mi-am permis sa le gust cu inocenta unui copil fragil. Ti-am citit cuvintele nescrise pe aripile ranite si sangerande ale vantului care batea spre est. Le-am prins asa cum prinzi fluturii galbeni in august..le-am prins pe deget si le-am sarutat aripile arse de soare.

Dragul meu, crezi ca vom mai atinge vreodata acele corzi tacute care s-au infiripat in trupurile noastre in timp ce ne iubeam pierzandu-ne in noapte ? Crezi ca daca m-ai gasit o data, mi-ai putea simti pasii usori atunci cand ma strecor langa tine si iti cuprind chipul in gand, mangaindu-ti tamplele, sarutandu-ti pleoapele grele si soptindu-ti cuvinte de dragoste ?

Dragul meu, mor in fiecare zi departe de tine, mor pe frunzele verzi, pe valurile furioase, mor pe roua fiecarei dimineti si in glasul fiecarui pescarus. Dar sunt fericita ca esti in mine si nu sunt singura. Stiu ca voi deschide intr-o dimineata ochii si te voi gasi inconjurandu-mi mijlocul cu bratul greu, iti voi simti respiratia pe san si iti voi auzi bataile ritmice ale inimii. Stiu ca atata timp de asteptare merita o clipa de pieire intru noi. In cate decoruri ne vom regasi si in cate clipe de beatitudine ne vom pierde..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu